Nu-i aşa că seamănă-a om
domnul Şotron?
Omul şotron, lipit de asfalt
de-un pumn din înalt.
Stafie de cretă, blestemată
s-ajungă loc de joacă!
.
Despre şotron au mai scris, ieri, adică la timpul potrivit, nu ca mine, cu întârziere: psi, tibi, blueriver, redsky, cita, scorpio, vânt de toamnă, virusache, almanahe, dagatha, dictatura justiţiei, rokssana
.
Pingurile dimineţii: Vania,.Gabriela-Elena, Theodora
Pingback: Şotron « Tiberiuorasanu's Blog
Pingback: Provocarea-Sotronul « Cataratorii
Pingback: Provocarea-Sotronul « Cataratorii
🙂 .
O rectificare..nu e sotronul meu,poza este luata de pe google imagini. Cand sunt ale mele,pozate si desenate(si am o gramada)..imi pun semnatura pe poza.
ApreciazăApreciază
Oricum, e preluat de la tine, tu l-ai cautat si l-ai ales 🙂
Iar eu am scris versuletele dupa ce l-am vazut. Si pe urma m-am luat cu altele si-am tot amanat postarea lor pana am uitat de ea! 😀
ApreciazăApreciază
Pingback: psi-words » şotron
stafie de cretă? 🙂 frumos, frumos…
ApreciazăApreciază
😳
Multumesc.
ApreciazăApreciază
Pingback: Şotron « Almanahe's Weblog
Pingback: sotron « Rokssana's Blog
Pingback: Șotron « BLOG D'AGATHA
uite că și aici șotronul îmbie la poezie 😀
Și nu e târziu 🙂
ApreciazăApreciază
Daca nu e tarziu… e bine! 🙂
ApreciazăApreciază
ce frumos blestem…s-ajunga loc de joaca 🙂
ApreciazăApreciază
Depinde din ce perspectiva privesti lucrurile.Daca te gandesti ca sotronul e tot timpul calcat in picioare si lovit cu pietre… 😦
ApreciazăApreciază
Pingback: Miercurea conciziei « Ioan Usca
Mai bine nu ne mai gândim. Frumoase versuri !
ApreciazăApreciază
Mulţumesc!
ApreciazăApreciază