Vă voi vorbi despre doar patru cuvinte ce-mi zboară ca vântul, nebune, prin minte:
Garou – duhoare de cauciuc nou;
Cireaşă – roşu pe o frunză verde, ispită ce-n gură se pierde;
Nas – inestetic sub fruntea înaltă când picură mucii din el într-o baltă;
Zvonuri – hm! electricitate… fulgerând numele implicate.
(Şi se zvoneşte 😛 că-n jocul nostru sunt implicate azi următoarele nume: psi, Redsky, MitzaaBiciclista, Tiby, Virusul, Almanahe, Scorpio, Rokssana, Cita, Dunia, Abisuri, DictaturaJustiţiei, BlueRiver, VântDeToamnă şi Vero – comentând prin vecini)
ian.
28
2012
Nu-i las, nici de-al reac, pa muci sa picure..I-auzi la ei..Pai fac ce vor dansii? :))
ApreciazăApreciază
Acuma cred că-ngheaţă sub toate nasurile! 😆
ApreciazăApreciază
Pingback: Acestor zile « Almanahe's Weblog
Pingback: duzina de cuvinte – 19 – flori si buruieni « Rokssana's Blog
Hahahha, şi mie tot aia cu mucii mi-a plăcut cel mai mult 😀
ApreciazăApreciază
ŞI mie!
ApreciazăApreciază
Şi mie! 😛
ApreciazăApreciază
Pingback: Duzina de cuvinte…Innuendo | Un blog de poveste
:)) punem fular sa nu inghete…mucii…
ApreciazăApreciază
Excelentă idee! 😆
ApreciazăApreciază
Pingback: Dialog « Tiberiuorasanu's Blog
Ba, mie mi-a plăcut ispita cu cireaşa. 😀
ApreciazăApreciază
Bărbaţilor le plac ispitele! 😆
ApreciazăApreciază
Pingback: psi-words » duzina de cuvinte- joaca
o întrebare: de ce cauciucul nou are „duhoare”? tot stau şi mă gândesc cu nasul în vânt. pe când eram copilă, la liceu, făceam practica într-o fabrică de cauciuc. oare de aceea nu mă deranjează mirosul?
ApreciazăApreciază
Poate că într-adevăr de asta nu te deranjează mirosul 🙂
Dar mie e cert că nu-mi place. Însă îmi place grozav cuvântul „duhoare”.
ApreciazăApreciază
waw, ce bine le-ai rasucit si le-ai potrivit! Super! 🙂
ApreciazăApreciază
Mulţumesc, Cita!
ApreciazăApreciază
Pingback: DUZINA DE CUVINTE Nefericirea regilor ! « Dictatura justitiei
super tare…le-ai inghesuit perfect…chiar daca mucii s-au cam labartat….
ApreciazăApreciază
😀
Am experienţă cu înghesuiala, din mijloacele de transport în comun!
ApreciazăApreciază
Mă gândeam ieri, mergând pe drumul înzăpezit , că , mici fiind, la aproape toți copiii din cartier ne curgeau… ca niște lumânărele topite.
Ne dădeam cu mănușa udă și înghețată peste năsuc , eu nu aveam răbdare nici la masa de prânz să mă duc, și ne jucam până ce se lăsa seara. Eram tare sănătoși și roșii în obrăjori.
Mare șmecher ai fost !
ApreciazăApreciază
Am fost mare şmecherĂ! 😀
ApreciazăApreciază
ehe, m-am specializat in sters mucii copiilor, asa ca poate sa curga si muci, am rucsacul plin cu servetele nazale :)… scurt si la obiect ai scris 🙂
ApreciazăApreciază
Mulţumesc!
ApreciazăApreciază
Pingback: Cu mainile curate « Abisuri
Îmi place mirosul de cauciuc nou…şi mirosul de motorină. Mama mi-a povestit că pe vremea când era însărcinată cu mine, înainte să se urce în autobuz(făcea naveta) statea un pic în dreptul ţevii de eşapament, fiindcă îi plăcea mirosul. Poate aşa se explică, că nu ştiu alt răspuns. Poate aşa se explică şi de ce n-am nevoie de droguri, ca să fiu drogată :)) e starea mea permanentă…mirosul de cauciuc nou l-am descoperit odată cu prima minge căpătată-n dar.
Mai mult pseudonimele-s implicate…în rest, vreo două, trei nume. 🙂
ApreciazăApreciază
Pentru mine, pseudonimele sunt numele voastre. Poate că numele adevărate n-o să vi le ştiu niciodată, sau, chiar dacă o să vi le aflu, în mintea mea o să rămâneţi asociaţi cu pseudonimele din blogosferă 🙂
ApreciazăApreciază
ei, numele e în adresa de e-mail, niciun secret. 🙂
ApreciazăApreciază
Ştiu 🙂
Dar nu sunt nume în toate adresele 🙂
ApreciazăApreciază
Pingback: Fata Moşului « Ioan Usca
Pingback: duzina de cuvinte – promisiunea
Frumos sirag din cuvinte, boabe de chihlimbar !
ApreciazăApreciază
Pingback: Duzina de cuvinte…Innuendo | Un blog de poveste