Adaptare la… oboseală (12.01.2015)
Vreau să spun că, dacă n-ar fi existat oboseala, n-ar fi existat nici arta somnului, nu? 🙂
(Despre oboseală s-au mai obosit să scrie şi alţii; îi veţi găsi la Eddie, într-un tabel.)
= = = = = = = = =
Participare la miercurea fără cuvinte
Astea da :))
ApreciazăApreciază
Da, da, da! 😀
ApreciazăApreciază
doamne, mor după animăluţele astea adormite! 🙂
pe Jora o privesc tot timpul când doarme, şi-o trezesc cu insistenţa mea. :))
ApreciazăApreciază
Da, sunt extraordinare – nişte jivinuţe dulci foc! 🙂
ApreciazăApreciază
Hahahaha! M-am distrat grozav! :))))
ApreciazăApreciază
Şi eu! 😀
ApreciazăApreciază
Faci inadins ?!!! Mor si ma topesc de dragul lor ! Atatea pisicute dulci si adormite…
ApreciazăApreciază
O fac înadins. Pentru că şi eu mă topesc de dragul lor! 😀
ApreciazăApreciază
Când oboseala este așa de mare n-ai ce spune…
trebuie să doarmă….
Super fotografiile !
ApreciazăApreciază
Şi mie mi-au plăcut foarte mult fotografiile. De aceea le-am pus aici 🙂
ApreciazăApreciază
eu sunt topita dupa feline! amuzante, frumoase…si foarte somnoroase :)))
ApreciazăApreciază
Da, şi eu sunt topită după feline, şi mai ales după pisici, fiindcă sunt cele care pot fi strânse în braţe cu cele mai mici riscuri 😀
ApreciazăApreciază
Pingback: Mărul de aur – 2 « Ioan Usca
Pingback: LETOPISETUL TARII MOLDOVEI de Ion Neculce - 2
Reblogged this on Cioburi de chihlimbar.
ApreciazăApreciază