Umbra omului

(în pauza pauzei mele de toamnă)

Mi-am lăsat umbra pe asfalt…

plângând

sub pomii goi de frunze….

Sau poate râdea,

gâdilată de soarele

zgârcit

al toamnei,

uitată de timp.

Umbra mea căzută din Olimp.

Ai călcat peste ea cu umbra ta

de om,

de vierme, de atom,

de ateu.

Mi-ai umbrit,

OMULE,

umbra de zeu…

Căutaţi aici umbrele altor oameni.

3 comentarii la “Umbra omului

  1. Pingback: Umbra omului | Fata din vis

  2. Pingback: Psiluneli- Umbra omului | Cățărătorii

  3. Pingback: Pe margine de imagine | ropot de secunde...

Comentariile nu sunt permise.