Duzina de cuvinte – Hălăduind dintr-una-ntr-alta

A fost odată ca niciodată, sau n-o să mai fie niciodată ce-a fost odată.

A fost o dată, o singură dată, un hârciog care halea halviţă. Nu putea să nu halească halviţă. Ceva, un soi de impuls hormonal, îl mâna către ea, parcă dăruindu-i încălţări cu aripi, ca ale răposatului zeu Hermes.  Zeii mor când nu mai intră nimeni în templele lor. Sigur, numele le mai rămâne prin câte-un hrisov, dar asta nu-i scapă de înecul în inodora hazna a uitării, din care nu răbufneşte nici măcar câte-o halenă cu iz de hering împuţit. Heringul, un peşte ca oricare altul, de la cap se-mpute. Iar capul se-mpute când prin el nu mai are ce hălădui cu ingeniozitate, când gânduri proaste ies pe gură ca pe horn, spulberându-se în vânt, ca fumul. Doar răutatea nu se spulberă. Vibrează în aer cu o frecvenţă mirobolantă, ţesându-şi pânza cu fiecare hertz. Pânză de păianjen înveninat, în care nu se cade s-arunci cu vorbe. Pentru că fiecare pasăre pe limba ei piere. Mai bine să te creadă lumea alalic ca un holtei timid, atins de afazie în prezenţa sexului slab. Uneori slab de minte, minte totuşi de îngheaţă apele. Iar pe gheaţă alunecă bietul hârciog slab de înger, acum plângând după un hering captiv în gheaţă. Sărmanul peşte nu mai poate hălădui prin ape, halena fatală a morţii a pătruns pe horn în lumea lui de holtei cu lapţi. Lapţi fără lapte. Se pune lapte în halviţă? Dar în halva? Dar în hazna? Haznaua cândva plină cu galbeni, galbenă de ciudă când a rămas goală, după ce statul a furat de la contribuabili fără să stea pe gânduri, crezându-se mai presus decât Hermes, patronul hoţilor, pe care nu se cade să-l mânii, căci frecvenţa mâniei sale nu e doar de-un amărât de hertz şi, cu toate c-a fost curierul zeilor, nu-ţi trimite niciun hrisov avertizator. Dar averea îţi intră în dezechilibru hormonal, ca un holtei bătrân, ruşinat de propria-i halenă…

Ei, gata, că despre holtei şi tot restul au mai scris în câte-un hrisov virtual şi alţii, cu toţii ataşaţi hormonal de tastatură, şi în lumile lor puteţi intra, pe horn, din tabelul lui psi, spre a hălădui apoi precum un hârciog dornic să-şi umple fălcile pungite, ca pe-o hazna domnească, cu tot ce-i mai de preţ printre cuvinte, cu dulceaţa lor de halviţă, cu savoarea lor de hering afumat, cu orice poate aduna un Hermes modern, care şi-a schimbat caduceul cu un laptop/tabletă/telefon şi sandalele înaripate cu o conexiune wireless şi zboară pe căile electromagnetice ale văzduhului zeului Hertz, în al cărui templu aducem azi ofrande la fiecare măsurătoare a frecvenţei.