Mere anacondeiate

====================================

• aceasta este o anacondeiere; sunteţi invitaţi să mai citiţi şi altele, aici
• „victima” zilei: o membră mai nouă a clubului psi, care nu agreează anacondeierile
• alte psi-luneli: în tabelul lui psi

Tu, baba mea ciufută, cu mutra numai nori,
Ce-ai zice tu, măi babo, de ne-am iubi, în zori,
Sub mărul nostru putred, aşa, zbârciţi şi goi,
Cu vlaga-mi renăscută o clipă pentru noi?

Ne vom iubi cumva sub mărul cel uscat,
Pentru c-o încercare nicicând nu-i un păcat…
Ne-or condamna nepoţi, copii prefăcuţi
Ce cred că-n iarna vieţii vor fi mai puţin sluţi…

Un singur trup vom fi în zorii dimineţii,
Chiar de ne vom da duhul gustând ispita vieţii,
Chiar de-om sfârşi în flăcări din iadul inventat,
Unde te trimit popii şi fără de păcat!

Şi-ngroapă-ne sub mere, tu, Doamne, de-am greşit
Păstrând pofta de viaţă în trupul veştejit.

Struţism – sau Nemaiprivind în Oglindă

Am îmbătrînit şi m-am îngrăşat. Şi am devenit pudică. Nici măcar nu mă mai uit
dezbrăcată în oglindă. De fapt, mă uit din ce în ce mai rar în oglindă! Cred că
e modul meu de a mă ascunde cu capul în nisip!

Din lipsă de inspiraţie, m-am agăţat tot de paraşuta unei repostări 🙂 Nu pot decât să sper că alţii (psi, Redsky, Tibi, Virusache, Cita, Scorpio, Vero, Almanahe, DictaturaJustiţiei) au fost mai inspiraţi decât mine!