Baba mea este…

…cred că e de-o vârstă cu mine. Numai că ea nu se zbârceşte şi nu încărunţeşte.

Ea se prăfuieşte.

S-a prăfuit şi a mucegăit, uitată într-un cotlon, împreună cu cele cincizeci şi două de surate ale sale. Dar ea, a mea, a păţit-o cel mai urât. Ea, care mă reprezenta pe vremuri, când încerca mătuşă-mea să-l întrezărească, în ceaţa viitorului, pe craiul care avea s-ajungă la mine pe drum de seară. Ea, dama de roşu.

Am găsit-o ruptă în două şi lipită cu o bandă îngălbenită de scotch, conturată de negrul murdăriei pe margini. I-am schimbat bandajul, jupuind-o puţin pe alocuri şi fără să reuşesc să îndepărtez pe deplin conturile negre ale celui vechi. Rezultatul e… relativ jalnic. Continuă lectura