Duzina de cuvinte: fără titlu

Nu e decât o încercare – pur şi simplu ceea ce mi-a trecut prin minte. N-am reuşit să-i dau un titlu:

Sunt colo, în stepă, nechezând, nechezând…
Cine nechează, tataie?
Sunt mici şi sălbatici, vor zahăr şi plâng…
Cine plânge, mamaie?
Şi sunt săgetaţi toţi-n inimă, adânc
Cine-i săgetează, tataie?
Culoare-n spirală îi văd revărsând…
Cine-o revarsă, mamaie?
E-un strigăt în sânge, e strigăt, nu cânt…
Cine strigă, tataie?
La porţile morţii deschise de vânt…
Cine-i la porţile alea, mamaie?
În absolut numai lacrimi se strâng…
Ce e absolutul, tataie?
Un hău unde totul dispare, pe rând…
Şi tu eşti nebună, mamaie?!

Tocmai aţi citt răspunsul meu la provocarea nr. 3/2012 (lansată de psi), la care-au mai răspuns azi: Redsky, psi, MitzaaBiciclista, Tibi, Eclipsa, Cita, Rokssana, Virusverbalis, Scorpio, CarmenSima, Almanahe, Abisuri, VântDeToamnă, Grişka, Vero, CristianGheorghe, Sara, Dagatha, DictaturaJustiţiei

Mulţumirile mele pentru ping-uri se îndreaptă către: Vania, Gabriela-Elena