Taina

De pe noul blog:

IUBIRI ÎNGHESUITE

alambicUmblat-ai prin alb ocean de zăpadă,
Din ger păstrat-ai ţurţuri în barbă,
Şi sătul eşti de vânt şi polei?
Loc lângă sobă-ţi găsesc, dacă vrei.
Ştiu, nu îţi place mămăliga cu lapte,
Dar am pentru tine castane coapte.
Şi ceai de prune ţi-aduc – un pic;
L-am fiert chiar eu, în alambic,
Ca tata, când era cârciumar
Puţin mai jos de cercul polar.
Ceai fiert şi răsfiert, ca s-adune grade,
Precum se cere, precum se cade…
Dintre băuturi e, zău, a mai faină,
Le-o spun tuturor, nu e o taină.
Taina e despre inima mea.
Nici beată nu spun cât loc ai în ea!


Mărturisirea mea s-a învârtit în jurul unei duzini de cuvinte pe care-au mai plimbat-o pe taste şi alţii; îi găsiţi pe toţi aici.
Cât despre alambic - l-am împrumutat de aici.

Vezi articolul original

Două duzini

.

O zână (sau o vrăjitoare), aparent nepăsătoare, cu albă bonetă, mi-a şoptit în taină, trimiţându-şi spre mine, de la mare distanţă (de prin Ardeal, de peste şapte văi şi şapte coaste de deal), freamătul de baghetă, că azi, din miez de noapte şi până ce altă noapte va goni altă seară, aste cuvinte ce par să vă sară în ochi, aici, ca nişte şiruri de negre furnici, vor fi de multe ori întrebuinţate, fără sfială, toate. Vă vor cânta cu glas virtual de păsări fermecate, dacă veţi avea curaj să urcaţi, clic cu clic, cu pas de voinic, trepte abrupte ce pornesc din castelul-tabel deschis cu cheia psi (pe care-o să-l înalţ, treptat, şi aci):

1. tibi 2. mitzaa
3. carmen pricop 4. tibidoi
5. Vero 6. duzinile mele
7. Gara pentru doi 8. La Fee
9. Dictatura Justitiei 10. Scorpio
11. dor 12. lili3d
13. cita 14. roxana
15. Dia na 16. cammely

du.
Închei aducându-mi şi eu obolul, o plagiere/oglindire a „ciotului de poveste” încropit de Vero:

Cobor de pe deal în fapt de seară, pe poteci abrupte, străbătând grăbită distanţa ce ne desparte. Ajung în sat odată cu lumina albă trimisă de lună peste aripi de păsări adormite în susurul şoptit al doinei tale de dor. Îţi pătrund în odaie fără sfială, căci nu mai suntem unul pentru altul o taină. Şi, cu gesturi aparent nepăsătoare, îmi scot fără vorbe boneta, spunându-ţi că te iubesc cu freamătul părului revărsat din căuşul ei  peste umeri.