
imaginea inspiratoare, preluată de la Age of Burning Times – via psi
M-ai prins, m-ai prins în luciu de oglindă
Şi crezi că mă păstrezi, captivă, ca pe o pildă,
Imaginându-ţi, cu-a ta minte slabă,
Că m-ai îngenuncheat cumva, degrabă,
C-adânc mă plec pentru că sunt umilă,
Fiindcă de libertatea mea mi-e silă…
O, cum te-nşeli! Mi-e zbuciumul adânc,
Dar nu mă trage, greu, către pământ…
Eu trag, din glie, ca şi din lucirea
În care mă-nveşmântă oglindirea,
O sevă care-mi dă curaj, şi-un dor
Nebun de libertate şi de zbor!
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.