Duzina de cuvinte – Lamentabil

…   …   …

E ceva larmă, la psi s-au înscris deja şase duzini, şapte cu a ei, opt cu a lui Tibi, încă neafişată în tabel…  Dar, lamentabil, asta e o noapte fără licurici, nu sunt în stare să vă plagiez! 😦 De ciudă, vărs în linişte o lacrimă după alta, până când mă simt în peisaj lacustru, fără limanuri limpezi, neliniştea mă cuprinde languros şi lacom şi mă tem că mă transform într-un izvor mai mult sau mai puţin latent de licoare sărată, îndeajuns de multă ca să otrăvească o livadă întreagă… 😦

Apoi, ca slabă consolare, înşirui un descântec pentru Loena lui Vero, cu speranţa că puterea de vrajă va fi de la ea, de la Loena – un personaj asortat cu această sâmbătă al lui L 😉

Lacustru blestem,

la pieire te chem!

Dispari de aici

ucis de licurici!

Languros să mori

pe limanuri cu flori!

Din a ploii livadă,

lacom asupra-ţi să cadă

o lacrimă grea,

purtând, latent, în ea,

tăişuri limpezi

de spade repezi!

Şi-astă larmă, a mea,

frângă-o linişte rea,

spre-a fi licoare

eliberatoare!

* * *
* *
*
* *
* * *

Completare:  După ce somnul mi-a fost sfetnic bun, am dat lovitura: am plagiat-o pe psi, preferata mea din acest punct de vedere!

Ochii tăi, limanuri de linişte plină,

ochii tăi, livadă de mere, alină

vis lacom, promis cu larmă de gând;

verzi licurici, foc latent, zbor în vânt,

sentinţă la limpezi vremi de-aşternut

în inima mea, lacustru ţinut.

Ochii tăi, privind languros,

amintire de rit păcătos:

lacrima ta, sorbită firesc –

licoare furată din templu zeiesc…

Priveşte-mă-acum, te implor!

Nu ştiu să mă satur, mi-e dor,

VEŞNIC DOR!