Invitaţie la rugăciune



Mă întreb cum mi-ar ieşi anacondeierile unor rugăciuni blogărite. Poate c-o să fac măcar o încercare. 🙂

Blog de jocuri

Salut! Venim, astăzi, cu o provocare ce ar putea să vi se pară patetică. Neobişnuită este, pentru că vă invităm să scrieţi pe blogurile voastre câte o… rugăciune.

there_is_always_hope_by_krzyho

Dicţionarul explicativ al limbii române defineşte rugăciunea drept o „încercare personală de a intra în contact direct cu divinitatea; cerere, mulțumire sau laudă adresată de credincioși divinității; rugă”. Despre un astfel de “contact” ar fi vorba şi-n provocarea noastră. Indiferent cum alegeţi să abordaţi acest “contact”, în versuri, cu mulţumiri sau cereri, în stilul clasic, mai în glumă sau mai în serios, ne-am bucura foarte mult să răspundeţi pozitiv invitaţiei noastre. Şi dacă veţi scrie pe această temă, vă rugăm să lăsaţi linkuri spre “rugăciunile” voastre comentând la acest articol. Vom alcătui şi updata o listă cu rugăciunile inspirate de această invitaţie. Nu există termen limită pentru această provocare – scrieţi când puteţi, când doriţi.

Ştim că nu este tocmai o provocare uşoară…

Vezi articolul original 73 de cuvinte mai mult

Ca să fie…

 

Sunt un student stupid, puturos.
În loc să-nvăţ, aprind lumănări.
Mă-nchin şi rog, nu mai cuget, prinos
Aduc pentru sfinţi idei şi frustrări.

Şi-s liber să cred c-aşa-i ideal.
Eroi sunt acei cu duhul sărac.
De sentimente purtaţi pe un val –
Iubire, durere – le rabdă şi le tac.

Ei tac, dar eu scris-am aici…, ca să fie.
Cuvinte ce sună din coadă-am găsit.
La Eddie-n tabel însă – să se ştie! –
Sunt alţii ce-au scris mai mult, mai… gândit.

Duzina de cuvinte – Căinţă

…   …   …

Am fost la psi, i-am citit cele 3 duzini, am studiat tabelul:

1. almanahe 2. jora
3. dordefemeie 4. Dragos
5. Verovers 6. Vero
7. tibi 8. cammely
9. Scorpio 10. Dictatura justitiei
11. Some Words 12. virusverbalis
13. carmen pricop 14. Irealia

Şi, într-un târziu, m-am hotărât: azi îl plagiez pe Tibi!

Cu tulburare şi melancolie, Doamne, mă privesc în cuget.
Pe-o margine de-acedie-mi pun tâmpla, poate cu ură pentru gândul meu teluric
Căci sunt tipar de lut, magnet perpetuu de păcate.
Mi-i pâinea pe picior de ducă, destinul mi se macină la moară.
Îs trist tablou mânjit… Mă caut în picturi, sau făcături, realul mi-l detest.
Îs om, de sufletu-mi mie dor.

Aştept vorba-ţi celestă: IARTĂ-I-SE!