Carne de tun, sau cam aşa ceva…

# joc de doisprezece [cuvinte impuse] #

„Voi, prostimea, ăştia dotaţi cu o inteligenţă prea discretă ca să se manifeste într-un fel şi epilaţi până şi de orice surogat de logică şi raţiune, aţi ajuns să credeţi şi să trâmbiţaţi făţiş că ne ducem traiul sub oblăduirea unui dragon care deţine un benefic control deplin asupra sufletelor noastre şi se ocupă din umbră nu doar cu împământenirea noilor deprinderi sociale, ci şi cu administrarea continentului… şi purtaţi în voi dorinţa mocnită de a vă jertfi, carne de tun în lupta contra celuilalt dragon, de dincolo de ocean, pentru că, ce să vezi?, lumea dragonului nostru e perfectă şi a celuilalt nu…”, ne tot spune întruna mama, e discursul ei de rutină, dar ne e mintea destul de deschisă ca să nu ne uităm în gura ei de babă nostalgică după vremurile din tinereţe, când nu aveam în frunte un conducător elevat şi democrat, supranumit dragon datorită înţelepciunii sale matusalemice, de o anvergură similară cu a aripilor acestei creaturi legendare.