…
„Am scris aceste versuri pe tren cu lacrimi in ochi…”
…
😦
Nu şţiu ce să spun, ce să fac… citesc printre lacrimi… şi tac…
oct.
26
2013
- Comentariu
- Republicare
-
Abonează-te
Abonat
Ai deja un cont WordPress.com? Autentifică-te acum.
Cioburi de chihlimbar 
….ce zi tristă. Mă alătur si eu tăcerii tale…
ApreciazăApreciază
Da, să tăcem împreună…
ApreciazăApreciază
pescarul de glumă s-a stins. ce ar mai fi de spus? 😦
ApreciazăApreciază
… 😦 …
ApreciazăApreciază
Pingback: Va fi mereu… | Cățărătorii
De multe ori, trenul are astfel de efecte, mai ales când amintirile te năpădesc.
ApreciazăApreciază
Pe fraza cu trenul exsta un link. Citeste articolul catre care conduce (partea lui in proza, de la sfarsit), si-o sa vezi ca e vorba de mult mai mult decat atat.
ApreciazăApreciază
😦
ApreciazăApreciază